Sistemul de învățământ în Germania

© teachtechcare.com/study-time/

Dat fiind că am primit de multe ori întrebări legate de sistemul de învățământ din Germania, am decis să structurez un articol cu informație de bază pentru toți cei care sunt interesați să se mute cu copiii aici dar și pentru cei care doresc să facă studiile universitare în Germania sau un curs de limbă germană. Educația școalară în Germania este obligatorie și gratuită, obligatorie fiind numai educația pentru clasele 1 – 9. Finanțarea pentru educația în școli are loc la nivel de regiuni federale (Land), la același nivel este determinat atât programul școlar, cât și structura sa.
Prin landurile Germaniei se înțeleg cele 16 regiuni (sau state) ale federației, care luate împreună constituie statul federație Germania, uneori desemnat pe scurt drept Bund (federație). Land este termenul oficial, folosit și în constituție (Grundgesetz); însă Land mai înseamnă și țară sau stat, în general. Pentru claritate, atunci când e vorba de statele componente ale federației Germania, în loc de Land (land) se folosește adeseori cuvântul Bundesland (land al federației).

Fiecare land german își are propria constituție (în plus față de Constituția Germaniei); propriul guvern și proprii miniștri la nivel de land; propriul prim-ministru, proprie reprezentanță la Bund în Berlin, proprie legislație în domeniile care țin de competența landurilor (ca de ex. cultura, învățământul, poliția) și altele.

Cele 16 landuri germane sunt:

  1. Baden-Württemberg, cu capitala la Stuttgart
  2. Statul Liber Bavaria (în germană: Freistaat Bayern), capitală – München
  3. Berlin, oraș-stat; capitala federației
  4. Brandenburg, capitală – Potsdam
  5. Orașul Liber și Hanseatic Brema (Freie und Hansestadt Bremen), land federal constituit din orașele Brema și Bremerhaven; oraș-stat
  6. Orașul Liber și Hanseatic Hamburg (Freie und Hansestadt Hamburg), oraș-stat
  7. Hessa (Hessen), capitală – Wiesbaden
  8. Mecklenburg – Pomerania Inferioară (Mecklenburg-Vorpommern), capitală – Schwerin
  9. Saxonia Inferioară (Niedersachsen), capitală – Hanovra (Hannover)
  10. Renania de Nord – Westfalia (Nordrhein-Westfalen), capitală – Düsseldorf
  11. Renania-Palatinat (Rheinland-Pfalz), capitală – Mainz
  12. Saarland, capitală – Saarbrücken
  13. Statul Liber Saxonia (Freistaat Sachsen), capitală – Dresda (Dresden)
  14. Saxonia-Anhalt (Sachsen-Anhalt), capitală – Magdeburg
  15. Schleswig-Holstein, capitală – Kiel
  16. Statul Liber Turingia (Freistaat Thüringen), capitală – Erfurt
Karte_Deutsche_Bundesländer_(nummeriert).svg

Harta Germaniei cu limite marcate și numerotarea în ordinea alfabetică a statelor. © wikipedia.org

Sistemul de învățământ nu este cu mult diferit de la regiune la regiune și este împărțit, în principiu, în patru etape:

I. SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR 

În Germania există mai multe forme de îngrijire a copiilor de la 0 – 3 ani, fie prin instituţii de stat, private sau aparţinând diferitor forme de organizaţii. Una dintre acestea este Tagesmutter (mama de zi ), această formă de îngrijire a copiilor fiind de altfel foarte apreciată în Germania, ea reprezentând totodată şi o particularitate a acestei ţări. Locul în care este desfăşurată această activitate este de obicei chiar locuinţa persoanei care ia în îngrijire copii. Numărul de copii luaţi în îngrijire este de maximum cinci. Copilul care este îngrijit de o mămică de zi are parte de o îngrijire intensivă, individuală, modelată pe nevoile copilului. Avantajul este că o Tagesmutter este mult mai flexibilă în ceea ce priveşte orele de aducere a copilului şi aceasta poate fi în prealabil stabilită cu parinţii, iar copilul rămâne în acelaşi mediu familial. Foarte multe mămici de zi sunt dispuse să îngrijeasca copii şi în week-end sau peste noapte. Costurile la o Tagesmutter sunt mai reduse decât la o creşă, în funcţie de numărul de ore ales. Tot în funcţie de numărul de ore ales este inclusă mâncarea şi băutura.
Kinderkrippen ( Creşe ) sunt în Germania instituţii de îngrijire a copiilor de la 0 până la 3 ani. În cadrul creşelor se mai face o împărţire a acestora în funcţie de vârsta copiilor, aşadar copiii vor putea fi încadraţi fie la Liegekrippe ( grupa de sugari de la 0 la 6 luni ), fie la Krabbelkrippe ( grupa de sugari de la 6 luni până la 12 luni ) sau dacă au împlinit un an la Laufkrippe.

Kindergarten/Kindertagesstätte – în Germania, la fel ca şi în România, educaţia preşcolară de la vârsta de 3 până la 6 ani se face îndeosebi în cadrul grădiniţelor ( Kindergarten ) sau în cadrul căminelor de zi pentru copii ( Kindertagesstätte ).

II. SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT ȘCOLAR 

Educația școlară obligatorie începe în Germania ca şi în România și Republica Moldova la vârsta de 6 ani, totuși sistemul instituţional şcolar este diferit şi este structurat după cum urmează:
Grundschule – este şcoala primară care cuprinde clasele 1 – 4. După terminarea clasei a 4-a se decide în funcţie de situaţia şcolară avută dacă elevul/eleva va urma cursurile din cadrul Hauptschule sau din cadrul unui Gimnaziu (Gymnasium ).

Problema școlilor primare
La sfârșitul studiului, profesorul dă fiecărui copil o recomandare, pe baza căreia este determinată soarta educației acestui copil în continuare. Această recomandare poate fi fatală, dat fiind faptul că acesta poate trimite copilul la o școală profesională în loc de gimnaziu.

Recomandările profesorului de multe ori se bazează pe o evaluare a abilităților copilului, sensibilitatea lui la cunoștințe, perseverența și comportamentul în general. Separarea copiilor la o vârstă fragedă (cu o medie de 9-10 ani), în școlile de diferite niveluri de educație, se supune criticii foarte activ în Germania.

Hauptschule – şcoala generală care cuprinde clasele 5 –9, care se încheie cu un examen de absolvire (Qualifizierter Hauptschulabschluss). Există şi posibilitatea de a absolvi clasa a 10-a specială al cărei corespondent este echivalent cu absolvirea unei Realschuleadică a avea Mittlere Reifeaceasta constând într-o notă foarte bună la examenul de absolvire (Qualifizierter Hauptschulabschluss) a  unei Hauptschule şi o situaţie şcolară foarte bună în clasa a 9-a din cadrul acesteia, la final făcându-se o medie între cele două. De asemenea, există şi posibilitatea după abolvirea celei de-a zecea clase, de a da examenul de admitere în cadrul unei Fachoberschule – „FOS“.
La Hauptschule merg copiii, ce au fost evaluați cu abilități mai scăzute. Această școală este concepută pentru a oferi educație de bază în ritm moderat. Educația durează 5 ani și scopul său principal e pregătirea adolescenților pentru ocuparea unor locuri de muncă semi-calificate. După ce copilul a absolvit cu diplomă Hauptschule, poate începe să lucreze sau să continue studiile la Realschule (“adevărata școală”).
Realschule – şcoală cu profil specilizat care presupune absolvirea a 10 clase (Mittlere Reife). Absolvirea cu succes a celor 10 clase poate deschide calea către admiterea în cadrul unui gimnaziu sau în cadrul Fachoberschule. Diferenţe există însă, de la land la land,  în ceea ce priveşte momentul de începere a unei Realschule, în sensul că se poate începe cu clasa a 5-a sau cu clasa a 7-a. Realschule corespunde școlii profesionale din România sau Republica Moldova și este axată pe o anumită specializare (profesională). După ce a absolvit această școală, elevii pot merge iarăși la muncă, sau pot continua studiile la liceu, de unde să primească un certificat, cu care să aplice la universitate.
Fachoberschule – este corespondentul unei postliceale şi perioada de studiu este de 2 ani, adică clasele a 11-cea şi a 12-cea, care se încheie cu susţinerea unui examen de bacalaureat de profil tehnic sau economic (Fachabitur). Cu ajutorul acestui tip de bacalaureat veţi putea fi admişi în cadrul învăţământului universitar, dar numai în cadrul unei facultăţi cu acelaşi profil, care poartă denumirea de Fachhochschule.
Gymnasium – este corespondentul unui liceu şi se finalizeaza cu un examen  general de bacalaureat ( Allgemeines Abitur ) la sfârşitul clasei a 12-cea; absolvirea clasei a 10 –cea în cadrul unui gimnaziu este echivalent cu obţinerea Mittlere Reife
Gimnaziul este singura formă de învățământ școlar, care se referă la a doua etapă a învățământului secundar. Iar la gimnaziu se poate ajunge numai pe baza unei recomandări bune primite în școala elementară.
Prima etapă a educației cuprinde clase de la a cincea la a zecea sau a unsprezecea. Ultimii doi ani de liceu fac parte din a doua etapă a învățământului secundar, care se încheie cu examene de absolvire (Abitur), pe baza cărora se eliberează o diplomă de învățământ secundar.
Obligatoriu în liceu este studiul a două limbi străine. Nivelul de educație la această școală este foarte mare. Ucenicii din ultimele două clase sunt instruiți și pregătiți să-și continue studiile în învățământul superior.
Absolvenții de liceu pot aplica la orice universitate. În Germania, nu există nici un examen de admitere și înscrierea are loc pe baza estimărilor din diploma de la Abitur.

Gesamtschule – este o formă de învăţământ şcolar, care nu există în toate landurile şi care începe cu clasa a 5-a şi se încheie cu clasa a 9-a sau a 10-cea.

III. SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR

Sistemul de invăţământ preuniversitar în Germania este axat pe trei forme de învăţământ. Gymnasium, Fachoberschule şi Berufsoberschule.
Gymnasium – este corespondentul unui liceu şi se finalizeaza cu un examen  general de bacalaureat ( Allgemeines Abitur ) la sfârşitul clasei a 12-cea; absolvirea clasei a 10 –cea în cadrul unui gimnaziu este echivalent cu obţinerea Mittlere Reife
Fachoberschule ( FOS ): condiţia frecventării unei astfel de şcoli este absolvirea examenului de Mittlere Reife.

Berufsoberschule ( BOS ): frecventarea cursurilor unei astfel de şcoli este condiţionată de deţinerea de Mittlere Reife sau de Fachoberschulreife şi de deţinerea unei meserii; prin absolvirea unei astfel de şcoli, adică a Fachhochschulreife ( este echivalent cu examenul de bacalaureat specializat din cadrul unei Fachoberschule – Fachabitur ),  se deschide calea către învăţământul universitar.

De asemenea, prin susţinerea unui examen la o a doua limbă străina se poate absolvi această şcoală şi cu Allgemeine Hochschulreife (echivalentul examenului de bacalaureat din cadrul unui gimnaziu – Allgemeines Abitur).

IV. SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT UNIVERSITAR

Cei ce vor să studieze în Germania, au posibilitatea să aleagă între mai multe forme de învăţământ universitar cum ar fi pe de o parte Universităţi şi Universităţi tehnice, iar pe de altă parte facultăţi, care au la baza asimilarea materiilor din punct de vedere practic şi mai putin teoretic, aşa numitele Fachhochschulen

Dacă primele două tipuri de facultăţi se întâlnesc pretutindeni în Europa, în ce priveşte Fachhochschulen, acestea sunt mai mult o particularitate a sistemului de învăţământ universitar german. Principalele caracteristici ale unui astfel de tip de facultate sunt:

  • accentul se pune pe practică şi mai puţin pe teorie;
  • cursurile au loc cu un număr mic de studenţi;
  • materii care au foarte mare legatură cu ceea ce se înfruntă un absolvent la locul de muncă;
  • şi nu în ultimul rand timpul de studiu este mult mai redus ca la o facultate/universitate normală;
  • absolvenţii unei Fachhoschule care au absolvit studiul cu note foarte bune se pot înscrie la doctorat doar în cadrul unei universităţi, deoarece Fachhochschulen nu oferă posibilitatea absolvirii unui doctorat.

Studiul în cadrul unei Fachhoschule (FH) se împarte în două părţi:

Grundstudium – pregătirea teoretică de bază;

Hauptstudium – specializare şi practică.

Grundstudium în cadrul unei Fachhochschule durează patru semestre şi în acest timp se pune accentul mai mult pe teoria generală ce reprezintă de fapt baza primei părţi a studiului. Aşadar în cadrul unei facultăţi de inginerie materiile de baza sunt: matematică, mecanică, chimie, fizică. La sfârşitul acestei prime părţi se vor verifica cunoştiinţele teoretice dobândite sub forma unui examen, care poartă denumirea de Zwischenprüfung. Alte facultăţi emit direct –Vordiplom – un gen de Prediplomă prin care se atestă faptul că examenele teoretice din prima parte a studiului au fost absolvite.

Hauptstudium – este destinat aprofundării cunoştinţelor acumulate în Grundstudium în cadrul căruia se pune accentul mai mult pe o specializare într-un anumit domeniu. Durata acestuia este de trei semestre şi se termină cu examenul de Bachelor sau de patru semestre şi se termină cu susţinerea examenului de Diploma  (Diplom). Cei care aleg prima variantă au posibilitatea de a alege calea unui Master şi cu acesta din urmă îşi câstigă şi dreptul de a face doctoratul (promovieren), drept urmare, cei care au ales varianta absolvirii cu diplomă (Diplom) o au de la bun început. O importanţă deosebită o reprezintă în această etapă a studiilor şi alegerea materiilor opţionale pe care un student alege să le frecventeze.

Hochschule /Universität
Această formă de învăţământ universitar este împărţită în două părţi: studiul de teorie generală (Grundstudium ) şi studiul de aprofundare sau de specializare ( Hauptstudium ). Durata medie de studiu în Germania diferă de la o facultate la alta, astfel că aceasta poate fi cuprinsă între 7 – 14 semestre. La facultăţile la care se susţine un examen de stat urmează după terminarea studiului pentru profesori – perioada de 2 ani de pregătire ( Vorbereitungsdienst ), pentru jurişti stagiatura de doi ani ( Refendariat ) şi pentru medici stagiatura de doi ani ( Praktikum ).
Grundstudium – durează patru semestre, adică doi ani, timp în care studenţii fac cunoştinţă cu partea teoretică a acestui tip de studiu, aceştia trebuind să frecventeze cursuri de teorie generală, seminarii şi mai puţin materii opţionale. Aşadar modul în care este structurată prima parte a facultăţii  –Grundstudium – este în principiu pentru toţi studenţii la fel.
Grundstudium se încheie de obicei cu un examen prin care se verifică cunoştinţele acumulate în prima parte a studiului şi care poartă denumirea ori de Vordiplom ori de Zwischenprüfung, aceasta depinzând de la o facultate la alta.
Reuşita la un astfel de examen va deschide drumul către a doua parte a studiului aşa numitul – Hauptstudium – Pregătirea pentru acest examen este în medie de un semestru.
Odată cu intrarea în Hauptstudium se deschid pentru studenţi foarte multe oportunităţi, cu ajutorul cărora aceştia pot să-şi realizeze propriile interese şi viziuni legate de domeniul în care studiază. În prim plan este realizarea unui orar individual, în funcţie şi de preferinţele avute, dar şi în funcţie de planurile de viitor ale fiecăruia.
Hauptstudium este o aprofundare a studiului teoretic, în cadrul căruia studentul trebuie să frecventeze seminarii, colocvii, tutorii, repetitorii, etc. Înscrierea la acestea trebuie făcută din timp, căci datorită numărului mare de studenţi locurile sunt limitate.
Durata de studiu a acestei de a două părţi este cuprinsă între patru şi şase semestre. Excepţie face facultatea de medicină, în cadrul careia Hauptstudium durează 10 semestre. Hauptstudium se încheie cu un examen scris şi unul oral. În plus fiecare student trebuie să mai predea o temă în domeniul în care se specializează. Timpul de pregătire pentru examen şi pentru temă este de două semestre.
O importanţă deosebită o are şi absolvirea unui semestru în străinatate, care poate fi făcut după Zwischenprüfung sau în Hauptstudium, deoarece aceasta ar putea oferi oportunităţi noi în urmarea unei cariere internaţionale sau posibilitatea obţinerii unui loc de muncă într-o firmă internaţională.

Pentru detalii despre procedura de admitere la facultate a cetățenilor români și sistemul de notare, vă invit să cercetați site-ul info-germania.com care mi-a fost sursă pentru o mare parte din informațiile de mai sus. Aici veți găsi foarte multe detalii despre care sunt primii pași înainte de a cere admiterea la o facultate germană și despre recunoașterea unei diplome. Unele universități cer ca documentele de studii să fie recunoscute iar sistemul de note transferat după sistemul de note german, de către UNI-ASSIST. De aceea e bine să fiți atenți când aplicați la o facultate. Dacă într-adevăr documentele dumneavoastră necesită o echivalare, să aveți timp îndeajuns pentru toate aceste proceduri care pot dura pînă la două luni.
Deasemenea vă recomand cu încredere să vizitați site-ul DAAD ce semnifică Serviciul German de Schimburi Academice. Acolo se centralizează toate aplicaţiile internaţionale cu privire la locurile de studiu din Germania.
DAAD consiliază, mijloceşte şi încurajează studiile pentru schimburile de pregătire dintre Germania şi lumea întreagă. Ca instituţie comună a universităţilor germane, DAAD îşi propune să sprijine parteneriatul academic internaţional prin schimbul academic al cadrelor universitare germane, al studenţilor şi absolvenţilor germani şi internaţionali . Diferitele programe de perfecţionare sunt valabile în majoritatea ţărilor şi înglobează cât mai multe direcţii de cercetare. Se pot obţine informaţii legate de vizite pe termen scurt, cursuri de limbă sau cursuri de vară şi practică, burse de studiu semestriale sau anuale pentru studenţi şi absolvenţi, burse de cercetare şi perfecţionare pentru cadre universitare sau burse de mai mulţi ani pentru doctoranzi.
Pentru studenţii români şi cercetători există numeroase programe de burse, care sunt prezentate în detaliu pe internet – www.daad.ro .
Toate informaţiile despre DAAD (în limba engleză, germană, spaniolă şi chineză) le puteţi găsi pe site-ul: www.daad.de .

CURSURI DE LIMBĂ GERMANĂ
Pentru nivelele începătoare de limbă germană, de la A1 la B1, statul german vă ajută să studiați limba germană prin programe speciale pentru străini. Cursurile respective se numesc Integrationskurse. Pentru atingerea nivelului de B1, ele pot dura de la 6 la 9 luni, uneori și până la 14 luni, din cauza pauzelor lungi de vacanță școlară. Aceste cursuri sunt foarte avantajoase, o dată pentru că sunt ieftine, deoarece statul vă achită jumătate din preț, pe de altă parte ele vă pot ajuta să obțineți cetățenia mai repede – la 6-7 ani după ce ați locuit permanent în Germania. Cursurile sunt mai ales potrivite pentru cei care abia au sosit în Germania și nu cunosc limba deloc.
Fiecare modul costă 120 de euro (după ce statul v-a oferit deja reducerea de 50%). Un modul durează până la 2 luni. Aveți nevoie de 6 module pentru a fi apți să susțineți examenul de B1. În cazul în care mergeți regulat la cursuri, faceți cursul de integrare – Orientierungskurs și reușiți să luați examenul de B1 din prima probă, statul german vă înapoiază și 50% din banii plătiți – în jur de 400 de euro.

Important este să găsiți o școală care oferă cursuri de integrare, și dacă sunteți cetățean al Uniunii Europene, să cereți organizatorilor de la școală să vă ajute să îndepliniți cererea pentru Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați.

Toate formularele de cerere menţionate mai sus pot fi obţinute de la organizatorul cursului dumneavoastră, de la autoritatea locală pentru străini sau de la biroul regional competent al Oficiului Federal. Formularele pot fi găsite şi pe site-ul internet www.bamf.de.

De asemenea puteți învăța limba germană acasă prin intermediul cursurilor on-line oferite gratuit. Deutsche Welle vă oferă șansa de a învăța germana așa cum vă place: prin e-learning, la computer, cu ajutorul filmelor, a fișierelor audio și a podcasturilor, sau chiar în modul clasic, tipărind fișele de lucru. Alegeți între cursuri de germană pentru începători și avansați. Materialele multimediale sunt pregătite de profesori care predau germana ca limbă străină.

Sper că acest articol este informativ pentru voi. Mult succes în tot ce faceți!

Alte site-uri informaționale:
dw.com
migreat.de
romaningermania.ro
muenchen.mae.ro

 

4 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *